Declaraţia de căsătorie se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă al unuia dintre soţi. 

Dacă ambii viitori soţi sunt cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, declaraţia de căsătorie se poate face la primăria localităţii în care aceştia se află temporar (făcând dovada aceasta cu permis de şedere sau act de identitate provizoriu).

Căsătoria se încheie în termen de 11-14 zile de la data depunerii declarației de căsătorie, dar fără depăşirea termenului de valabilitate ( de 14 zile) a certificatelor medicale privind starea sănătăţii. Termenul se calculează cuprinzând atât ziua eliberarii certificatelor, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

Neatenţia viitorilor soţi prin tratarea cu superficialitate sau indiferență a informaţiilor date de ofițerul de stare civilă, ori de aplicaţia electronică privind programarea căsătoriilor va avea drept consecinţă neîncheierea căsătoriei la data stabilită.

Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi copie (trebuie să aibă termen de valabilitate atât la depunerea declaraţiei de căsătorie, cât şi la încheierea căsătoriei);

b) certificatul de naştere, în original şi copie;

c) certificatul medical privind starea sănătăţii (certificatele medicale prenupţiale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători) ;

d) daca viitorii soți hotărăsc să aleagă regimul matrimonial al separației de bunuri sau al comunității convenționale, documentul încheiat în fața notarului public trebuie prezentat odată cu declarația de căsătorie. (art.329 NCC)

In cazul în care se modifică declarația de căsătorie după înregistrare la starea civila, în interiorul celor 11-14 zile de la publicare, se dispune un nou termen de 10 zile de afișare a declarației si implicit un nou termen pentru încheierea căsătoriei. (art.283,284 NCC).

e) acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofițerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.

Aceste acte pot fi:

– certificatul de deces al fostului soţ;

– certificatul de despărţenie sau de divorţ (eliberat în perioada anilor 1951 – 1960);

– certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;

– sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă; pentru divorţurile pronunţate între 8 octombrie 1966 şi 31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte menţiunea că a fost înscrisă pe actul de căsătorie în termen de 60 de zile de la pronunţare;

certificat de divorț.

ÎN CAZ DE DECES:

dacă decesul a avut loc în România, se depune o copie după certificatul de deces;

dacă decesul a avut loc în străinătate se depune certificatul în original cu apostila conform Convenţiei de la Haga din 05 octombrie 1961, sau supralegalizat, după caz, copie legalizată şi traducere autentificată în limba română.

ÎN CAZ DE DIVORŢ:

dacă divorţul s-a pronunţat în România, se va depune sentinţa judecătorească definitivă, certificatul de divorț, sau certificatul de naștere ori căsătorie cu mențiunea de divorț.

în cazul în care căsătoria anterioară a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă, iar divorţul s-a pronunţat în străinătate se vor depune mai întâi actele pentru înscrierea menţiunii de căsătorie şi divorţ pe actul de naştere. (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).

în cazul în care căsătoria a fost transcrisă în România, iar ulterior a intervenit divorţul în străinătate se va solicita mai întâi înscrierea menţiunii de divorţ pe actul de căsătorie (timpul de soluționare este de 45 de zile pentru statele a căror acte sunt recunoscute de plin drept în Romania).